Ce vă atrage mai mult in profesia de militar?
	Riscul
	Curajul
	Ţinuta militară
	Dezvoltarea fizică
	Devotamentul
	Armele
	Aplicaţiile, exerciţiile, antrenamente
	Profesionalismul în domeniu
rezultate

“România este un partener valoros, pe care îl apreciem”

EXCLUSIV: Interviu cu Ministrul Apărării din R.Moldova, Vitalie Marinuţa

Vizita Ministrului Apărării Vitalie Marinuţa din 28-30 martie la Bucuresti vine să demonstreze că relaţiile moldo-române în domeniul militar au intrat pe un făgaş normal

Inforusia: Domnule Ministru, sunteţi exponentul generaţiei tinere, care a beneficiat de posibilitatea de a fi şcolit atît in Est, cît şi in Vest. Ce v-aţi propus să realizaţi din postura de Ministru al Apărării pentru a îmbunătăţi imaginea armatei moldoveneşti, de a scăpa de metehnele şi “pecetea de sorginte sovietică”?

Vitalie Marinuţa: Da, am facut studii şi în Est, dar şi în Vest, cum aţi remarcat şi Dvs. Şcoala Trupelor Aeropurtate din Reazan, Rusia, pe care am absolvit-o, a fost una la care au aspirat zeci de mii de tineri din fosta Uniune Sovietica, acest lucru poate fi confirmat de toţi ofiţerii care au studiat acolo. Acelaşi lucru il pot spune despre studiile acumulate în şcolile vestice, de care iarăşi, sînt mîndru. În final, am combinat ce a fost bun de la ruşi (lăsînd la o parte „pecetea de sorginte sovietica”) şi de la occidentali şi am aplicat in armata moldovenească ceea ce am considerat necesar. Dacă a fost bine sau nu, îi puteţi întreba pe subordonaţii mei din cele două unităţi pe care am avut onoarea să le conduc, considerate pe merit de elită, in Armata Naţională – Batalionul cu Destinaţie Specială şi Batalionul 22 de Menţinere a Păcii.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii Armatei Naţionale, populaţia Republicii Moldova deja ne creditează cu încredere. Ultimul sondaj al IMAS arată că Armata Naţională se plasează pe locul 2-3 la capitolul încrederea populaţiei, după Biserică si presă. Desigur, întotdeauna este loc de mai bine. Şi în calitatea mea de ministru al Apărării, mi-am propus, împreună cu ofiţerii, subofiţerii, sergenţii şi nu în ultimul rînd soldaţii, care execută serviciul militar, să modernizăm şi să dezvoltăm Armata Naţională în conformitate cu standardele occidentale, mai ales că acesta este şi un obiectiv al guvernului din care fac parte. În acelaşi timp, promovarea consecventă a politicii de apărare in plan internaţional, este una din misiunile de referinţă a Armatei Naţionale. Din punct de vedere al politicii militare ne dorim şi am şi demarat deja elaborarea unui plan ambiţios de formare a unor parteneriate durabile cu ţările din spaţiul euro-atlantic.

De asemenea pe agenda mea personală se află o mai bună dotare cu tehnică militară, cea de care dispunem are o vechime de 20-40 de ani, dar depindem totalmente de bugetul alocat, unul auster, care asigură doar 50 la suta din necesităţi. Sperăm, odata cu ieşirea ţării din impasul economic, să putem realiza şi acest proiect, care ar mobiliza şi mai mult contingentul de militari.

Inforusia: În ţările UE funcţionează cu succes sistemul de armată profesionistă. În ce masură armata R.Moldova este gata să facă acest pas?

Vitalie Marinuţa: Cred că la ora actuală serviciul militar obligatoriu este mai mult decît necesar pentru Republica Moldova, or Armata Natţonală, pe lîngă instruirea militară, oferă tinerilor şi o fortificare psihologică, o educaţie patriotică, oricît de banale ar parea aceste lucruri. Plus că în acest fel nu se „pierde” legătura cu societatea, fluxul de tineri aduce întotdeauna ceva util şi valoros în armată şi pleacă acasă mai buni, mai pregătiţi, cu perspectiva de a-şi găsi locuri de muncă bine plătite şi cotate pe piaţă.

Sigur, avantajele unei armate profesioniste sînt evidente şi, ca fost militar, mi-ar placea să conduc soldaţi angajaţi pe bază de contract, numai că iarăşi, situaţia economică nu ne permite realizarea acestui deziderat. Cu toate astea, daca am face o analiză exhaustivă a efectivului de militari antrenaţi în armata moldovenească, am constata că acesta este formatşsi din militari angajaţi pe bază de contract, care reprezintă partea de armată profesionistă, adică ofiţeri, subofiţeri, sergenţi şi soldaţi.

În concluzie, pe termen scurt e bine să păstrăm acest format. Insă pe termen lung, obiectivul nostru este de a avea o armată profesionistă, mobilă, interoperabilă cu armatele occidentale.

Inforusia: La ce operaţiuni de mentinere a păcii participă militarii moldoveni?

Vitalie Marinuţa: Istoria participării Armatei Naţionale în operaţiuni de menţinere a păcii datează cu anul 1997, atunci cînd primii ofiţeri au fost detaşaţi în misiuni de acest gen. De atunci şi pînă la ora actuală militarii moldoveni au fost incadraţi în operaţiuni sub egida OSCE, NATO şi ONU în Cecenia, Kosovo, Macedonia, Georgia, Bosnia şi Hertegovina, Liberia, Coasta de Fildeş şi Sudan. Totuşi cea mai reprezentativă, ca număr şi impact, ramîne misiunea post-conflict de restabilire din Irak, unde armata moldovenească a fost prezentă în cadrul forţelor multinaţionale cu şase contingente de militari. În total prezenţa moldovenească în operaţiuni internaţionale de menţinere a păcii a fost asigurată de aproximativ 170 de militari.

Personal, pledez pentru participarea R.Moldova în misiuni de menţinere a păcii, conduse de ONU, OSCE, sau alte formate acceptate de legislaţia în vigoare. Cu atît mai mult cu cît programul de guvernare prevede « transformarea Republicii dintr-o sursă de insecuritate într-un contribuitor la securitatea regională şi internaţională prin participarea activă la Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) a UE şi la acţiunile internaţionale de stabilizare şi menţinere a păcii ».

Pe langă aspectul politic în ceea ce priveşte participarea la acest gen de operaţiuni, este important să spunem că adevaratii militari cresc şi se formează în teatrele de operaţiuni. Totuşi decizia de a participa în asemnea operaţiuni aparţine exclusiv parlamentului.

Inforusia : Ce puteţi să ne spuneţi despre colaborarea moldo-româna în domeniul militar?

Vitalie Marinuţa: România a fost una din primele ţări care a stabilit relaţii de colaborare în domeniul militar cu Republica Moldova încă în anul 1991. Deşi cooperarea a vizat mai multe segmente, toate necesare pentru noi, cel mai important ramîne a fi instruirea cadrelor militare în şcolile de profil din România care au fost şi sînt pilonii principali ai Armatei Nţtionale, lucru pentru care îmi exprim mulţumirea. Altfel spus, investiţia pe care o facem prin perfecţionarea profesională a militarilor moldoveni in România demonstrează că ţara dumneavoastră este un partener valoros pe care il apreciem.

Inforusia: În ce masură influenţează asupra R.Moldova instalarea scutului antirachetă in România?

Vitalie Marinuţa: Am mai spus-o şi cu alte ocazii, că în opinia mea, intenţia României de a instala pe teritoriul său elemente ale scutului antirachetă este un subiect strict intern a tării dumneavoastră. În ceea ce priveşte R. Moldova şi speculaţiile apărute în cercurile politice la Chisinau, precum că instalarea elementelor scutului antirachetă, ar pereclita securitatea ţării noastre, vreau să informez că recent în cadrul consultărilor moldo-române pe probleme de securitate la nivel de director de departament din MAE de la Bucuresti, a fost abordată şi această temă. În cadrul discuţiilor partea română a accentuat că sistemul este unul strict defensiv şi urmăreşte protecţia teritoriului şi a cetăţenilor României împotriva unor eventuale atacuri cu rachete, reprezentînd o contribuţie concretă la viitorul sistem de apărare antirachetă al NATO, care va asigura protecţia intregului teritoriu aliat. S-a accentuat ca participarea României la acest sistem nu are nicio legătură cu modul de reglementare a situaţiei din Transnistria. De asemenea, partea română a menţionat că proiectul nu afectează securitatea statelor vecine, ci dimpotrivă reduce riscurile de securitate în plan regional mai larg. Altfel spus, datorită tehnologiilor performante pe care le oferă interceptorii tereştri ai scutului antirachetă şi natura pozitivă a relaţiilor dintre R. Moldova şi România, securitatea şi apararea spaţiului aerian al R. Moldova ar avea doar de cîştigat. Însă, la moment aceasta este doar o estimare. Situaţia se va clarifica odată ce se va specifica ce tip de sisteme, cîte la numar şi unde vor fi amplasate pe teritoriul statului român. Aceste detalii, din cîte cunosc, urmează a fi negociate de Romania şi Statele Unite la faza a doua a proiectului.

Inforusia : Drept reacţie la instalarea elementelor antirachetă în România, Moscova a declarat că ar putea să instaleze sisteme in ţările CSI. Aţi avut vreo propunere din partea Moscovei la acest capitol? Cum veţi reacţiona dacă vi s-ar propune acest lucru?

Vitalie Marinuţa: Din cîte cunosc nu există o declaraţie oficială în acest sens. Da, au fost declaraţii la nivel de experţi, în mare parte militari ruşi (în retragere şi activi), care şi-au permis astfel de declaraţii. Respectiv, nu a avut cum să parvină o propunere de genul acesta din partea Federaţiei Ruse şi nu cred că Rusia va recurge la astfel de iniţiative.

Pe teritoriul Moldovei de aproape de 20 de ani staţioneaza trupe ruse, care după ce au intrat, foarte greu pleacă! Nu e cazul să mai invităm trupe adiţionale.

Inforusia: Cum apreciaţi iniţiativa conducerii Rusiei de a interveni cu trupe militare în străinătate pentru aşi apăra drepturile conaţionalilor săi. Luaţi în calcul repetarea evenimentelor nefaste din 91-92 din Transnistria?

Vitalie Marinuţa: Nu este o idee noua, iar dorinţa de a-ţi apăra conaţionalii este una firească. Deci nu atît intenţia şi decizia poate prezenta o ingrijorare, ci mecanismul de aplicare. Definiţia pericolului este una subiectivă şi derivă din percepţiile oamenilor. În Republica Moldova locuiesc circa 200 000 cetăţeni ai Federaţiei Ruse. Mai mult ca atît, numărul acestora este în continuă creştere, în special în stînga Nistrului – în regiunea transnistreană. Cu certitudine afirm că drepturile acestora sînt respectate, iar în societatea moldovenească nu există o discriminare a posesorilor de cetăţenie rusă. Şi aici mă întreb, cum va defini Federaţia Rusă starea de pericol pentru cetăţenii săi, care va sta la baza unei eventuale decizii? Sigur că există pericolul de manipulare a memoriilor suferinţelor din 1992, însă, sper ca realităţile zilei de astăzi să predomine raţiunea vecinilor noştri.

Inforusia: Ce puteţi spune despre declaraţia lui Igor Smirnov prin care îşi exprimă deschiderea pentru amplasarea rachetelor Iskander pe teritoriul de est al republicii?

Vitalie Marinuţa: Sînt vorbe gratuite, care, după cum aţi văzut, nu au fost luate de nimeni în serios, nici măcar de Federaţia Rusă, stat căruia i-a făcut oferta respectivă.

Smirnov a tot făcut declaraţii pe parcursul întregii perioade de „regie” în regiunea transnistreană, graţie faptului că auto-proclamata republică nu este un subiect al dreptului internaţional, iar aşa-numitul „ales” al poporului poate declara orice fără frică de consecinţe. Federţtia Rusă a recunoscut Republica Moldova ca stat independent şi suveran în limitele hotarelor care includ şi regiunea transnistreană. Deci, juridic, teritoriul pe care Smirnov generos vrea să instaleze sistemele Iskander nu-i aparţine, iar autorităţile constituţionale de la Chisinau nu l-au împuternicit pentru astfel de declaraţii. Mai mult ca atît, Moscova a negat imediat după apariţia acestor declaraţii existenţa unor inteţtii la acest subiect. Orice decizie în acest sens urmeazî a fi discutatî intre două state: Federaţia Rusă şi Republica Moldova.

Inforusia: În ce masură comisia parlamentară condusă de Vitalie Nagacevschi privind învestigarea evenimentelor din aprilie 2009 vizează şi activitatea MA?

Vitalie Marinuţa: Respectiva comisie nu vizează în nici un fel activitatea Ministerului Apărării pentru că instituţia militară naţională nu a fost implicată in acţiunile din perioada respectivă. O decizie pe care o consider corectă.

Inforusia: Vă rog sa ne punctaţi câteva repere importante din agenda discuţiilor pe care urmează să le aveţi la Bucureşti în timpul vizitei de la sfârşitul acestei luni.

Vitalie Marinuţa: În primul rând vizita oficială vine să demonstreze că relaţiile dintre armatele noastre au intrat pe un făgaş normal, odată cu relansarea dialogului politic între ţările noastre. În acest context, sunt recunoscator Ministerului Apărării Naţionale al României pentru asistenţa acordată R. Moldova în instruirea militarilor noştri în instituţiile de învăţământ militar româneşti. România suportă toate cheltuielile legate de instruirea specialiştilor moldoveni, iar acest ajutor este considerabil.

În timpul vizitei ne propunem să analizăm rezultatele activităţilor bilaterale cu specific militar şi să stabilim priorităţile cooperării în domeniul respectiv pentru anii următori, printre care instruirea militară, cooperarea internaţională şi altele. Deasemenea planificăm semnarea protocolului între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale din România privind colaborarea între Forţele Aeriene. Voi avea şi o serie de întrevederi cu demnitari români la ministerul de externe, Palatul Cotroceni, Universitatea Naţională de Apărăre „Carol I” şi Palatul Parlamentului.

Inforusia: Domnule Ministru, vă mulţumim pentru interviu!

A consemnat pentru
Inforusia – Lucia BEIU

arhiva evenimentelor